Cum fiecare poveste are un inceput frumos si care te baga in misterioasa lumea a literaturii , inceputul meu nu o sa fie asa , chiar dinpotriva o sa va faca sa vreti sa inchide, in cazut nostru, fereastra de la mess.
Ca orice poet foarte modernist, asta ii un nou val, dupa toate scierile impuse de liceu scrise de poetii neo modernisti sau doar simpli modernisti mi-am dat seama ca orice poveste sau poezie nu are nici un cap sau coada. Chintesenta unei povestiri sau a unei poezii in modernistm se pierde. Deci si povestea mea o sa fie fara noima inteles sau orice alt fel de carater literar.
A fost intr-o zi de decembre, ploua afara, era seara si toata lume a astepta sa se termine ploaia sa fie ziua mai frumoas. Insa unele persoane astepta sa vina persoanele dragi lor de departe, cu emotii mari, dupa ce acele persoane s-au indoit ca o sa vina de Craciun.
Toate luminile serii s-au aprins si noaptea a fost invaluita in lumini. Ploaia adaugand un efectect misterior . La cateva geamuri apar beculetele colorate de craciun sau unele figurime ale batrunului Mos Craciun care vegheaza asupra copiilor cuminti si ii iar pe cei care au fost rai.
Intotdeauna orice sarbatoarea ar fi ea cea mai asteptata este Craciunul. Iar mai mult ca orice loc din lume "orasul" Cavnic asteapta cu cele mai mari brate Craciunul.
O fetita care nu stie daca a fost rea sau buna . uneori emo uneori foarte vesela, dar niciodata lasata fara motivatie. Cateodata cand este cu moralul la pamant un prieten in sare intotdeauna in aparare si de majoritatea intamplarilor a avut dreptate, poate cateodata prea multa dreptate.
A fost o zi de duminica in care Cristina a vrut sa plece acasa insa nu stia cu ce se duce si nu vroia sa ramana sub nici un chip in acel oras de una singura. Si a vorbit cu Adrian care intotdeauna i-a sarit in ajutor sau doar pentru sfarturi sau ca sa vorbeasca cu el. Cristina i-a spus la Adrian ca vrea sa plece diseara cu cineva, insa el i-a spus ca nu are cu ce sa se duca si ca toate drumurile spre Cavnic is inchise. Insa ea cu incapatanarea ei nemasurata nu l-a ascultat si a vrut sa se convinga. asa a si facut si-a facut bagajul si a plecat catre locul de unde trebuia sa plece, insa a aflat acolo ca nu este nici un mijloc de trasport care pleca spre fabulosul Cavnic. L-a sunat pe amicul ei si a dat vina pe el ca de ce a avut dreptate, crezand ca ii ceva la mijloc.
Pe urma l-a chemat la o plimbare si toata supararea s-a sfarsit pentru o bucata de drum. Cand i s-a oprit telefonul si aproape ca s-a sfarsit lumea. Dar totul a mers bine ...... TO BE CONTINUED
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu